Capitolele XIX si XX

“În căutarea unor reguli noi"și “Reapariția prosumatorului”

Capitolul 19, “In cautarea unor reguli noi”. Una dintre cele mai importante a fost introducerea orarului de munca glisant, astfel incat fiecare persoana sa isi poate alege timpul pe care vrea sa-l petreaca la serviciu. Aceasta noua inovatie a crescut randamentul firmelor si a scazut numarul de absente de la serviciu. De asemenea,  a crescut ponderea celor ce au slujbe cu timp de lucru partial sau relativ mic ca durata ori al celor ce lucreaza noaptea. Toate aceste noi inovatii se indeparteaza de asa-cunoscutul program fix de la 9 la 17, demasificand astfel timpul. Tehnologia calculatoarelor a avansat asa de mult incat omul a devenit ineficient in realizarea anumitor sarcini deoarece a devenit prea lent. Masinile din prezent lucreaza in nanosecunde, expresie imposibil de imaginat pentru om. Daca in al doilea val masinile se sincronizau cu muncitorii, acum tehnologia inlatura omul de la realizarea anumitor sarcini, lasandu-le in baza calculatoarelor . Standardizarea din al doilea val nu-si mai gaseste rostul in al treilea val, fiecare individ avand o personalitate diferita fata de altul, si de aici, si un salariu diferit, idee diferita, produs preferat diferit etc. Tot codul celui de-al doilea val este pus in umbra de  al treilea val, cu noile lui reguli de functionare.

Capitolul 20, “ Reaparitia prosumatorului”. Fata de al doilea val, in al treilea val incepem din nou sa producem pentru consumul propriu iar diferenta dintre consumator si producator se estompeaza incet incet. Suntem obisnuiti din ce in ce mai mult sa rezolvam unele probleme singuri, cum ar fi repararea unui frigider sau a unei pene de cauciuc. Aceste lucruri, in cel de-al doilea val, erau realizate de specialisti, numiti experti. Piata in cel de-al treilea val isi va pierde semnificatia puternica avuta in cel de-al doilea val, deoarece acesta a ajuns la un maxim de dezvoltare. Lumea celui de-al doilea val este marketizata, in schimb ce lumea celui de-al treilea val va apartine din ce in ce mai mult prosumatorilor( cei ce produc pentru a consuma tot ei).

Capitolele XVII si XVIII

"Familiile viitorului” și “Criza de identitate a corporației”

Capitolul 17, “Familiile viitorului”. Intr-adevar, in viitor familiile vor arata altfel decat familia nucleara, consacrata in cel de-al doilea val. Au crescut uimitor  numarul persoanelor care stau singure ( celibatarii). Multi oameni prefera in ziua de azi sa conceapa mai putini copii sau chiar deloc. Acum, in zilele noastre, incep sa apara familii cu un singur parinte , familii cu copii din alte casnicii sau chiar familii de adulti, care refuza sa aibe copii. Nu va mai exista un tip de familie dominanta. Vor exista mai multe forme de familie, cat de cat egale ca numar in societate. Deplasarea locului de munca de la birou acasa va permite apropierea membrilor familiei mai mult ca niciodata. Intimitatea va fi sporita.

Capitolul 18, “Criza de identitate a corporatiei”. In cel de-al doilea val corporatiile evoluau intr-un mediu stabil pe cand acum, in cel de-al treilea val, managerii sunt obligati sa se confrunte cu tot felul de probleme ce nu apareau pana acum: penurii, excedente de energie, expansiunea masei monetare. Inafara de acestea mai apare si problema timpului, care e din ce in ce mai “zgarcit” cu oamenii din corporatie: esti nevoit sa gandesti rapid, sa gasesti solutii benefice in cel mai scurt timp. Daca in trecut corporatia avea scop pur economic, de obtinere a profitului, acum, pe langa acest scop, ea mai trebuie sa aiba grija si la alte probleme precum poluarea sau moralitatea actiunilor intreprinse. Managerilor le este greu in a  conduce corporatia dupa mai multe criterii si scopuri, ei fiind obisnuiti sa realizeze un singur obiectiv.

Capitolele XV si XVI

“Dincolo de producția de masă” și “Casa electronică”

Capitolul 15, “Dincolo de productia de masa” ne arata fata noua a “fabricilor” din al treilea val. In acest nou val, nu exista diferente observabile cu ochiul liber intre angajati si angajatori, programul e mai flexibil, tinuta la fel, e lasata la voia angajatului. Acestea sunt diferente majore fata de al doilea val unde muncitorii, practic, erau lipsiti de personalitate. De asemenea, in al treilea val s-a modificat si productia o data cu fabrica. S-a trecut de la productia de masa la productia personalizata, diferita pentru fiecare client. Distanta dintre consumator si producator s-a micsorat foarte mult. In curand, vom putea sa ne producem hainele dorite, de exemplu, printr-un simplu telefon catre fabrica ce produce produsul. In general, viata ne va fi cuprinsa de tot felul de aparate electronice , care ne vor usura munca si, mai mult, vor duce la eliminarea unor specializari considerate meserii, cum ar fi cea de dactilograf.
Capitolul 16, “Casa electronica”.  In al treilea val vom munci din ce in ce mai mult acasa. Birourile si fabricile din prezent vor ramane din ce in ce mai goale iar, in cele din urma, vor fi parasite. Tehnologia ne va permite sa monitorizam activitatea firmei sau sa ne indeplinim activitatile normale de munca din propriul fotoliu de acasa. Toti mai multi dintre noi vom avea cu siguranta acasa macar un calculator. Lucrul acasa va aduce multe beneficii, va uni familia si, de asemenea, va scadea cu mult cheltuielile firmei legate de transportul angajatilor de la domiciliu la locul de munca si invers.

Capitolele XIII si XIV

" Demasificarea mijloacelor de informare" și “ Mediul înconjurător inteligent”

Capitolul 13, " Demasificarea mijloacelor de informare", pune accentul pe modificarile pe care le-au suferit informatiile in tranzitia de la al doilea la al treilea val. Daca in al doilea val , presa era dominata de cateva ziare si posturi radio, informatia fiind aceeasi pentru un numar foarte mari de cititori, informatie centralizata, in cel de-al treilea val noile tehnologii au impartii populatia in grupuri tinta din ce in ce mai mici si mai specializate. In locul marilor ziare au aparut ziare regionale, saptamanale si mult multe mini reviste astfel incat aproape fiecare domeniu de activitate avea propria revista ( de pescuit, electricitate, vanzari, imobiliare, desene, pentru copii, etc) . La televizor existau pachete lunare cu cate 30 de programe, progresul fiind imens daca ne gandim ca in al doilea val aveai cateva posturi tv din care sa alegi. Radio-urile s-au inmultit cu peste 100% in aprox 10 ani ajungand in S.U.A. la peste 5000 de canale radio: stiri, sport, muzica ,blues, muzica usoara, muzica rock etc.Video casetofoanele si jocurile video au participat si ele la demasificarea mijloacelor de informare. In aceste noi conditii oamenii au fost capabili sa-si exprime pareri diferite si sa aibe personalitati unice.La o simpla afirmatie catre 100 de oameni puteai sa primesti tot atatea interpretari diferite. Omul isi crea propria imagine despre fiecare obiect in parte

Capitolul 14, “ Mediul inconjurator inteligent” releva faptul ca spre deosebire de al doilea val, unde alocam sau atribuiam spirite fiecarui element din natura, in cel din al treilea val ii dam mediului inconjurator inteligenta. Astfel, el poate calcula, rezolva si are putere de decizie in anumite probleme, usurand astfel viata omului. Problema care se ridica e aceea ca nu cumva sa scapam de sub control inteligenta atribuita mai ales calculatoarelor, care devin din ce in ce mai puternice si mai mici ca dimensiuni. Cu ajutorul inteligentei artificiale putem analiza mai multe variabile in acelasi timp si sa luam si decizia cea mai buna, lucru care pana la aparitia calculatorului era imposibil pentru oameni. De asemenea, tot cu ajutorul calculatorului putem stoca, practic pentru totdeauna, toate datele si informatiile pe care le avem. Diferit fata de al doilea val unde se mai intampla sa pierdem o carte sau un document, astfel incat sa uitam informatii pretioase.

Capitolele XI si XII

"Nouă sinteză" și "Vârfurile"

          Incepand cu capitolul 11, " Noua sinteza"  analizam al treilea val. In acest capitol se face un mic rezumat la ceea ce va urma in urmatoarele capitole : incercarea de a deslusi al treilea val sau, si mai concret, de a afla cat de cat viitorul. Ne vom confrunta cu probleme si lucruri total diferite decat cele din al doilea val precum ar fi lucrul in fabrica sau viata industrializata. De asemenea, apar din ce in ce mai multe contradictii in toate domeniile de activitate, mai ales domeniul economic.Toffler ne spune ca trebuie sa incercam sa numai privim lucrurile in detaliu ci in mod general. Acesta s-ar putea sa fie viitorul.
         Capitolul 12, "Varfurile"  ne explica momentul in care al treilea val si-a inceput ofensiva : atunci cand directorul general de la firma Exxon a decis sa micsoreze taxele atribuite marilor tari producatoare de petrol. In scurt timp, ceilalti giganti petrolieri i-au urmat exemplul. Astfel, daca in al doilea val dominante au fost resursele neregenerabile, constructia de masini si cai ferate, in cel de-al treilea val  dominante vor fi noi stiinte si tehnologii precum : electronica cuantica, teoria informatiei, biologia moleculara, oceanologia, nucleonica, ecologia si stiintele spatiale. Aceste afirmatii se bazeaza pe unele date concrete si alte studii stiintifice. Aproape in orice casa din America exista un calculator, asa ca putem spune ca electronica ne-a intrat puternic in viata de zi cu zi. Guvernele aloca sume exorbitante pentru cercetarea spatiului cosmic si dezvoltarea stiintei spatiale. Se spune ca unele firme vor sa produca in spatiu produse care pe pamant nu pot fi realizate datorita gravitatiei. S-a demonstrat ca oceanul ne poate oferi resurse imense de proteine si mai ales metale pretioase precum argint si aur ce pot alimenta populatia ani de zile. Pe mari si oceane se vor construi adevarate orase si noi civilizatii independente. Dar, cea mai importanta dintre toate, pare a fi industria biologiei, mai exact a genelor. Daca in al doilea val eram capabili sa producem materiale plastice si metale acum vom putea produce si inmultii organisme vii in laboratoare. Se vor gasi leac pentru nenumarate boli si va creste speranta de viata. Insa, aici exista o problema : unii cercetatori cred ca prin gasirea unui tratament pentru anumite boli va fi posibil sa eliminam in natura potentiali periculosi noi germeni si microbi ce pot da nastere la boli si mai grave, nemaivazute pana acum. Toate aceste idei revolutionare sunt sustinute de unii oameni, care cresc ca numar, numiti tehnorevoltati. Ei vor sa se creeze noi locuri de munca, care sa evite poluarea si sa protejeze mediul inconjurator. Deasemenea, industriile aflate la un nivel ridicat se vor unii cu cele ce opereaza la nivel mai mic, uman, in conditii mult mai severe de reglementari ecologice si sociale. Aceste  2 ramuri vor forma impreuna "culmile" de maine.

Capitolele IX si X

" Realismul industrial" și "Final: mareea fulger"

                    Capitolul 9 " Realismul industrial". In acest capitol se puncteaza cateva schimbari radicale in modul de gandire al oamenilor din Al doilea val fata de Primul val. In primul rand felul de observare al evolutiei s-a schimbat. Daca oamenii primului val credeau ca istoria si, in general, timpul se tot repeta, oamenii celui de al Doilea val vad evolutia , timpul, ca o linie drepta, fara sfarsit. Ce a fost nu va mai fi niciodata. S-a plecat de la rau si se va schimba in bine pentru totdeauna. Din ce in ce mai bine. Alt element a fost libertatea omului. Daca in Primul val populatia preponderent agrara isi petrecea intreaga viata in jurul gospodariei in cel de-al Doilea val omul circula cu usurinta mii de mile pentru a-si indeplini diferite sarcini. Industrializarea planetei a necesitat notiuni de timp si spatiu bine delimitate, astfel incat toata lumea, de pe tot globul sa foloseasca aceleasi unitati de masura: sa fie totul standard. S-a trecut de la "timpul pentru muls vaca" la ora, minut si secunda. De la liniile curbe, strazi intortocheate, sate nearanjate spatial la orase liniare, fuse orare, linii drepte, cladiri care se inalta drept in cer, linii ferate drepte cat "vezi cu ochii'.

      Si, cel mai important, s-a modificat conceptia asupra lumii. Daca cei din Primul val credeau ca fiecare element din natura, chiar si oamenii, formeaza un tot unitar, cei din Al doilea val au adoptat ideea atomicista : fiecare lucru, fiinta e unic, e individual, ireductibil si indestructibil; are un scop al lui.
     Aceste noi idei in gandirea omului au cuprins repede intreaga planeta deoarece toate aceste lucruri nu erau doar explicate ci si aplicate. Erau credibile, plauzibile. Explicatia cu bila de biliard a devenit celebra in toata lumea : doi atomi se lovesc ( adica bilele) ; primul atom este cauza miscarii celui de al doilea iar al doilea atom este efectul miscarii primului atom. Toata lumea a imbratisat aceasta idee. Lumea se industrializa. Al doilea val avansa.

                          Capitolul  10, "Final: mareea fulger", realizeaza un rezumat la ceea ce a fost al Doilea val, cu elementele bune si rele ale lui. Se explica ca foametea si saracia cu care se confrunta acum unele populatii tot nu este mai rea cu ceea ce exista in urma cu vreo 3 secole; ca biosfera numai poate sustine industrialismul si faptul ca acesta e pe moarte deoarece fara resurse neregenerabile intreaga lui sustinere se clatina; faptul ca am avansat extraordinar de mult din multe puncte de vedere, s-a imbunatatit nivelul de trai la scara mondiala.

      Datorita faptului ca industrialismul incepe sa se clatine apar din ce in ce mai multe crize la nivel mondial : financiare , umane, de resurse , de idei, de viata. Oamenii vor ceva nou in viata lor, vor joburi care sa-i multumeasca. Astfel , Al treilea val incepe sa creasca in intensitate.

Capitolele VII și VIII

"Frenezia națiunilor" și "Ofensiva imperialistă"

                    Capitolul „Frenezia natiunilor”, incepe prin descrierea planului unor oameni de afaceri. Acesta a constat in hotararea lor de a declara insula Abaco independenta, un stat in care sa nu se plateasca impozite si unde sa se poata retrage oamenii de afaceri bogati. Planul lor era sa preia insula si sa o declare independenta de guvernul bahamez, promitand fiecarui locuitor autohton un acru de pamant după revolutie. Planul a esuat datorita faptului ca locuitorii insulei au fost prea putin doritori sa devina independenti.Acest exemplu avand de fapt ca scop abordarea problemei nationalismului.

          Inainte de aparitia celui de Al Doilea Val, in cea mai mare parte a lumii nu se constituisera inca natiuni, ci existau triburi, clanuri, ducate, principate, regate si alte formatiuni, fiecare cu guvernarea ei locala, conducerea politica nefiind inca unifroma, asa cum Voltaire afirma, calatorind prin Europa, ca “a trebuit sa schimbe legile de tot atatea ori de cate ori schimbase caii”. Astfel, pentru ca noile tehnologii aduse de noul val sa fie rentabile, era necesar ca economiile locale sa se uneasca intr-o singura economie nationala, adica formarea unei diviziuni a muncii la nivel national si o piata nationala de marfuri si capital, premisa fiind unificarea politica nationala.

                    In capitolul 8, "Ofensiva imperialista" se povesteste despre avantul natiunilor de a aduce in propriile tari cat mai multe resurse, din locuri indepartate: petrol, carbuni, alimente etc. S-a dorit crearea unei piete mondiale astfel incat toata lumea sa fie dependenta de toata lumea. Daca de exemplu, tara A se specializa in producerea lui a atunci tara B se specializa pe producerea lui b. Astfel, A era dependent de B pentru ca ii trebuia produsul b si B era dependent de A pentru produsul a. Prin creearea acestei interdependente intre tari, Al doilea val a adus schimbari majore in viata si tarile subdezvoltate economic, care in timpul Primului val se descurcau singure : isi produceau si tot ele consumau tot ce le trebuie.

   Deasemenea, intotdeauna s-a purtat o lupta crancena pentru suprematia asupra sistemului economic mondial. Daca pana in Primul Razboi Mondial Europa conducea detasat lumea, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial noua putere a lumii a fost S.U.A.